♦ Călin Matei, membru UNSAR şi CEO al Groupama: Trebuie să renunţăm la ideea că privatul este în competiţie cu statul, că şi clinicile private sunt în competiţie cu clinicile de stat, sau spitalele private cu spitalele de stat, sau că asigurătorii privaţi sunt în competiţie cu asigurătorii de stat ♦ Alianţa pentru BunăStare reuneşte 20 de asociaţii, companii private şi autorităţi publice pentru a iniţia discuţii privind îmbunătăţirea politicilor publice ♦ Anul trecut, aproximativ 522 mil. lei au fost plătiţi ca despăgubiri în baza asigurărilor voluntare de sănătate.
Piaţa asigurărilor voluntare de sănătate va depăşi anul acesta 1,2 mld. lei, iar numărul românilor care vor beneficia de o asigurare voluntară de sănătate ar ajunge la 850.000 – 900.000, a spus Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR), în cadrul primei ediţii a emisiunii România azi – Alianţa pentru BunăStare.
„Noi estimăm că piaţa asigurărilor voluntare de sănătate va depăşi, la nivel pur cantitativ, 1,2 miliarde de lei la finalul acestui an sau se va situa în jurul acestei valori. Şi estimăm că în jur de 850.000 -900.000 de români vor fi beneficiari ai unei poliţe de asigurări voluntare de sănătate“.
Asigurările de sănătate au ajuns la finalul primelor şase luni din 2025 la subscrieri de 641 mil. lei, în creştere cu 11% faţă de perioada similară a anului trecut. La finalul anului 2024, piaţa asigurărilor de sănătate a ajuns la 1,02 mld. lei, în creştere cu 25% faţă de 2023.
Alexandru Ciuncan a explicat că, prin Alianţa pentru BunăStare, care este o platformă colaborativă, ce reuneşte 20 de asociaţii, companii private şi autorităţi publice, îşi propune să iniţieze discuţii privind îmbunătăţirea politicilor publice. Deşi dimensiunile pe care se concentrează acest proiect de ţară sunt educaţia, sănătatea şi bunăstarea socială, componenta sănătăţii a înregistrat cel mai mic scor în baromentrul bunăstării, respectiv 6,53 din 10.
„Industria de asigurări este un complement, un adjuvant şi pentru stat, pentru sistemul public de sănătate, deoarece îl degrevează de anumite cheltuieli. Este un sprijin extrem de important şi pentru pacienţii români, care sunt protejaţi de o asigurare voluntară de sănătate. Vedem recent o deschidere importantă a autorităţilor, a Guvernului, a Ministerului Sănătăţii. Avem un dialog foarte bun cu Ministerul Sănătăţii, care, cred eu, pentru prima oară în ultimii ani, vine şi spune clar că asigurările voluntare de sănătate reprezintă o resursă importantă şi oferă un potenţial major atât pentru sistemul public, pentru a-l degreva de cheltuieli, cât şi pentru oameni“ a mai adăugat Alexandru Ciuncan.
Din perspectiva lui Călin Matei, membru al UNSAR şi CEO al Groupama Asigurări, ideea de competiţie între mediul privat şi stat trebuie să se disipeze.
„Avem o cultură a prevenţiei foarte joasă şi asta se vede prin faptul că există foarte multă mortalitate care ar fi putut fi evitată în România, având o prevenţie mai bună. Trebuie să renunţăm la ideea că privatul este în competiţie cu statul şi clinicile private sunt în competiţie cu clinicile de stat, sau spitalele private cu spitalele de stat, sau că asigurătorii privaţi sunt în competiţie cu asigurătorii de statî, a spus Călin Matei.
Un exemplu de competiţie, care în final este o complementaritate, este zona de asigurărilor de sănătate versus abonamentele medicale. „Astăzi există complementaritate, din perspectiva mea şi din zona în care venim noi“.
„Suntem într-un parteneriat strategic cu Regina Maria şi am reuşit să aducem clinicile medicale şi asigurătorii să lucreze împreună şi să gândească soluţii care să fie complementare între cele două. Cred că fiecare dintre ele are menirea şi logica lui în societatea de astăzi. Nu trebuie să uităm faptul că abonamentele au fost primele care au apărut.î, a adăugat Călin Matei.
Călin Matei, membru UNSAR şi CEO Groupama Asigurări: În România, cheltuielile pentru sănătatea fiecăruia ajung la aproximativ 350-400 de euro pe an, în timp ce în Franţa, această sumă ajunge la 3.500-4.000 euro, însemnând de 10 ori mai mult.
În ceea ce priveşte asigurările de sănătate, Călin Matei a mai explicat că există trei componente, cel puţin în cadrul companiei pe care o conduce, respectiv prevenţie, diagnostic şi soluţie.
„Asigurările de sănătate au trei componente, cel puţin în cadrul companiei noastre: componenta de prevenţie, unde sunt incluse în poliţa de asigurare check-up-uri obligatorii ó anuale, o dată la 2 ani, o dată la 3 ani, în funcţie de vârsta clienţilor; zona de diagnostic, unde poţi să-ţi dai seama că există o problemă din aceste check-up-uri şi după aceea să mergi să faci analize mai detaliate, să obţii un diagnostic; şi a treia componentă, care este zona de soluţie, unde putem vorbi de intervenţii chirurgicale importante, de tratamente care pot deveni costisitoare de la un punct încolo şi aşa mai departeî, a mai adăugat Călin Matei.
În România, cheltuielile pentru sănătatea fiecăruia ajung la aproximativ 350-400 de euro pe an, în timp ce în Franţa, această sumă ajunge la 3.500-4.000 euro, însemnând de 10 ori mai mult, susţine Călin Matei.
„Potenţialul sau nevoia este semnificativ mai mare comparativ cu ceea ce există astăzi ca finanţare. Într-un fel sau altul, împreună cu autorităţile trebuie să găsim o soluţie să finanţăm mai bine această zonă de sănătate: să finanţăm mai bine spitalele, să avem aparatură mai nouă, să reuşim să menţinem mai bine medicii în ţară, să avem o viteză mai mare cu care primim şi deservim pacienţii, să creştem calitatea paturilor şi rezervelor în care stau pacienţii, accesul la medicamente. Există o nevoie semnificativă în acest sensî, a concluzionat Călin Matei.
Alianţa pentru BunăStare (ABS) a lansat prima ediţie a Barometrului Bunăstării, bazat pe date din surse oficiale, care măsoară nivelul bunăstării în România printr-un indicator compus care integrează trei dimensiuni esenţiale: educaţie, sănătate şi bunăstare socială. Barometrul este realizat de compania MIR Research şi reprezintă una dintre contribuţiile UNSAR la ABS, potrivit UNSAR.
Pentru anul 2024, România a obţinut un scor total de 6,91, pe o scală de la 0 la 10. Acest rezultat plasează România peste Bulgaria (6,69), dar sub celelalte state analizate din regiune: Cehia (7,84), Polonia (7,81), Slovacia (7,25) şi Ungaria (7,01).
